2012-05-15

Week-end fotbalistic... inceputul unei ere, sfarsitul altei ere, inm

Initial, acest articol a vrut sa fie parte integranta a articolului referitor la gimnastica, dar am zis ca ce-ar fi daca as scrie articolul referitor la fotbal, separat.

Seara sportiva de duminica a fost intregita de rezultatele din fotbal, din campionatele straine, nicidecum cel romanesc, de care sunt scarbit pana peste cap. Campionatele din Italia, Spania, Germania si mai nou Anglia, sunt cel pe care le urmaresc cu sufletul la gura, avand in fiecare tara echipe favorite si echipe care imi displac. La capitolul echipe favorite se numara asa: Italia - AC Milan;



Spania - Real Madrid;



Gemania - VfB Stuttgart; Anglia - Manchester City. La polul opus, se numara: Italia - Juventus, Inter Milano;
















Spania - FC Barcelona; Germania - Bayern Munchen; Anglia - Manchester United.

S-a incheiat un nou sezon, si Premier League si-a desemnat incoronata cu titlul de campioana. In Anglia, Manchester City a reusit castigarea campionatului, dupa o pauza de 44 de ani,  in urma unor investitii majore aduse de seicii cu petrodolari, arabi, invingand pe Queen`s Park Racing (a.k.a. QPR) cu scorul de 3-2, prin golurile lui Zabaleta, Dzeko si Aguero. 
 
In Spania, Mourinho a facut istorie, castigand campionatul si cu Real Madrid, dupa ce o facuse in Portugalia cu FC Porto, in Anglia cu Chelsea, in Italia cu Inter. Omul asta pe unde merge echipa respectiva castiga titlul in campionatul respectiv.


In Germania, Bayern Munchen a fost privata si de Cupa Germaniei, pierzand trofeul in fata echipei care a castigat campionatul, a doua oara la rand, Borussia Dortmund, cu scorul de 5-2. Lui Bayern i-a ramas un singur trofeu de castigat, poate cel mai important din fotbalul european, trofeul UEFA Champions League, finala care se desfasoara chiar in fieful acestora, Fussball Arena, in week-end-ul urmator.



In Italia, desi lupta pentru Lo Scudetto era deja incheiata, in urma infrangerii echipei mele favorite, AC Milan de catre marea rivala concitadina, in Il Derby della Madonnina, seara a fost umbrita de o oarecare tristete, Del Piero de la Juve, si o pleiada de jucatori de la AC Milan, anuntandu-si retragerea. Figuri importante ale echipei rosso-nere, ca Pippo Inzaghi, Nesta, Zambrotta, Seedorf, Gattuso au anuntat pun ghetele in cui.

Acesti jucatori, care au castigat cu echipele de club si echipele nationale trofee si medalii se pot numi adevarate vedete, nuu fotbalistii nostri obositi, care nu sunt in stare sa fac un joc de 90 de minute, la nivelul lui Inzaghi, si sa dea gol dupa gol, ca pe banda rulanda. Fotbalistii romani se lauda cu milioane de euro, castigati degeaba, cu masinile care le conduc si femeile pe care cuceresc sau viteza cu care le schimba.
 
S-a incheiat asadar o era, dominata de jucatori ca Del Piero, Inzaghi, Gattuso. Incepe o alta, in care numele care aprind luminile pe stadioane vor fi Aguero, Neymar, Falcao. 



Acesta e viitorul fotbalului mondial, acesti tineri care vor incanta suporterii cu executiile lor fantastice, cu golurile lor. Urmeaza un Campionat European, e drept, in care nici unul din cei trei nu va fi implicat, dar peste doi ani, urmeaza Campionatul Mondial. Pana atunci se vor perfectiona si vor creste, in arta manuirii balonului. Va fi un adevarat regal fotbalistic.

Un weeke-end plin de performanta

Week-end-ul acesta care a trecut, am avut dragi cititori ai blogului meu sportiv o gramada de evenimente sportive, care mai de care mai frumoase si mai importante, ce au adus multa bucurie in sufletul meu. 

Asadar, sa incepem cu cel mai important eveniment referitor la sport si care priiveste Romania. Week-end-ul acesta a avut loc la Bruxelles, Campionatele Europene de Gimnastica, la care Romania s-a ridicat la adevarata valoarea, sau poate pot afirma ca a realizat restauratia in gimnastica europeana. Sambata, Romania a cucerit medalia de aur, in componenta: Catalina Ponor, Sandra Izbasa, Larisa Iordache, Diana Bulimar si Raluca Haidu.


Bravo fetelor! Ati reusit prin truda voastra sa aduceti speranta ca la Jocurile Olimpice de la Londra de anul acesta, Romania va ocupa aceeasi trapta, fiind printre singurele sporturi cu traditie de aur in Romania, alturi de canotaj 8+1, femei, gimnastica masculina, mai nou, scrima, care da semne de viata si performanta. si judo-ul prin Alina Dumitru. In rest sportul romanesc e varza. Aaa, am uitat... avem cateva tenismene care la cate un turneu reusesc sa se bata cu marile favorite de la egal la egal. 

Duminica a fost ziua sportului prin excelenta, nu practicat de mine, ci urmarit de mine, la televizor. Duminica, fetele mentionate mai sus, in special Catalina Ponor, Larisa Iordache si Sandra Izbasa, au facut show si au luptat din greu pentru toate medaliile puse in joc. La sarituri, Sandra Izbasa a castigat medalia de aur, 



apoi barna s-a dovedit un aparat foarte greu, doar 4 din 8 finaliste reusind sa termine exercitiul. Aici, Catalina Ponor a luat medalia de aur, secondata fiind de Larisa Iordache, 



care a castigat in urma exercitiului ei, medalia de argint.  Singurul aparat la care Romania nu aparticipat la finala au fost paralele. Si acolo, Larisa iordache a fost calificata in finala, dar datorita faptului ca era ultima in concurs la acel aparat si prima la urmatoarea finala, barna parca, s-a decis sa nu participe, pentru a o menaja putin. La sol, ierarhia a fost inversata, in sensul ca Larisa Iordache a castigat aurul, iar Catalina Ponor a castigat argintul. 


Gimnastica romaneasca revine in forta, si arata ca pare sa se fi restructurat din temelii. Cu o echipa in care Romania a avut o Catalina Ponor, 




care are o experienta mare in activitatea competitionala, inca din 2004, revenita la lot, cu o Sandra Izbasa, care arata ca e in forma si in acest an, dupa Beijing 2008,  si o noua revelatie, Larisa Iordache, 



trei generatii par ca lupta pentru un tel comun: medaliile de aur la Londra. 

Zilele acestea am tot urmarit site-urile de sport, si tot ce gasesc despre aceasta frumoasa performanta, e doar cate un articol, uitat de lume, parca. In schimb, topul paginilor e luat de fotbalul autohton, care nu este altceva decat scandal, mizerie si rahat imputit - Becali, Copos, Borcea, Mitica Dragomir, Mircea Sandu.  Asta gasesti. In acest sport in care performantele nu mai apar, si nici nu cred ca ca vor aparea prea curand se invart investitii de milioane si muilioane de euro, si nu se gasesc bani pentru investitii in gimnastica, handbal, tenis, scrima, canotaj. Ne amintim de acesti performeri, in cazul de fata gimnastica, cand castiga cate o medalie, ii elogiem o zi, pentru ca apoi sa trecem din nou la mizeira footbalistica. 

Un alt aspect care nu imi place la fotblaul romanesc e dezbaterea asta multa, "vorba lunga, saracia omului" sau aparitia sefilor din fotbal pe sticla si improscarea adversarilor sau asa numitul razboi mediatic.  Apoi, ar mai fi neincrederea in arbitrii romani, care sunt vazuti ca si cumparabili. Nu exista etapa de fotbal in Liga I, in care presedintii de cluburi sa nu sara ca arsi cu flacara sub funduletul lor, umplut doldora de euroi, castigati din afaceri nu chiar cinstite si curate, sa fim seriosi. 

Acestea sunt motivele pentru care mi-am schimbat viziunea, spre campionate mai linistite, din acest punct de vedere, unde nu vezi atata cancan, scandal, noroi. Vezi o declaratie de presa inaintea meciului si atat, afara, in rest, totul se joaca pe teren. Chiar si arbitrul, daca gresete, e om nu robot, sa vada tot, sa faca tot la milimetru. Credeti ca marii arbitrii, cum e Colina de exemplu, care e recunoscut pentru cariera lui de arbitru international, nu a gresit deloc de-a lungul anilor? 

Ma inceput prin a-mi exprima bucuria fata de un eveniment sportiv, si am terminat aratandu-mi indinarea fata de fotbalul romanesc care monopolizeaza si sufoca paginile ziarelor de sport, iar stirile de la televizor, cele sportive, nu contenesc sa invarta in rahtul asta imputit.

Cand or avea fotbalistii nostri pieptul plin de medalii cum sunt cele ale gimnastelor noastre, sa vorbeasca si sa se dea mari vedete. Pana atunci sa puna osul la treaba si sa traga din greu, pana transpira cu sudoare de sange si sa taca din gura.

sursa pozelor cu gimnastele romane, cu medalii: Prosport.ro

2012-05-08

Un derby cat un titlu

Duminica seara, a avut loc la Milano, derby-ul fotbalistic al orasului, sau cum mai este cunoscut in lumea fotbalistica, Il Derby della Madonina, intre Internazionale Milano si AC Milan. 



Daca Inter-ul era scoasa din lupta pentru Lo Scudetto, titlul de campioana in Italia, Milan avea nevoie ca de aer de o victorie, pentru a mai spera la titlu, fiind la un punct in spatele eternei rivale Juventus Torino. Insa, se pare, ca Milan n-a putut face tavalugului ofensiv oferit de Inter, si avand un Amelia slab sau nepregatit, a furat-o urat de tot, pierzand orice speranta la titlul de campioana. Scorul de 4-2 e unul care nu-ti lasa loc de comentarii. Meciul a fost fragmentat si plin de erori, fie de o parte sau de alta. Milito a fost omul serii, inscriind un hat-trick in poarta lui Amelia, un portar ce parea debusolat uneori si venit de pe alta planeta.

Inceputul de partida, primele 10 minute, aratau ca Milan ar fi la discretia jocului, ca il va conduce, dar incet s-au lasat si jocul a capatat o alta turnura. Contrar cursului jocului de pana atunci, scorul a fost deschis de Milito, in minutul 14, dupa o lovitura libera executata magistral de Sneijder, care-l pironeste  pe Amelia pe linia portii. In jumatate de ora, pana in minutul 44, ocaziile se succed cu repeziciune de la o poarta la alta, nici una din echipe nereusind sa fructifice vreuna dintre ele. In minutul 44, vine golul egalizator al  rosso-nerilor, care ajung in fata lui Julio Cesar prin Boateng. Acesta este impiedicat sa joace de interventia portarului, care intai atinge mingea cu mana, apoi piciorul lui Boateng se agata de mana portarului. Arbitrul e ferm pe pozitii si ofera un penalty Milanului, care egaleaza situatia pe tabela de scor prin Ibrahimovic. 

A doua repriza a meciului prinde Inter-ul putin ametit dupa golul incasat pe final de repriza, si dupa o centrare lunga a lui Robinho, mingea ajunge la Ibrahimovici, care printr-o scarita eleganta, reuseste sa aduca Milanul in avantaj. Milanul nu reuseste sa tina mult scorul la 2-1, pentru ca Abate il secera pe Milito in careu, tragandu-l de gat, si arbitrul arata din nou punctul cu var de la 11 m. Si de-aceata data, Milito e cel care inscrie, si Inter Milan devine 2-2. Epopeea penalty-urilor in Inter-Milan nu se termina, Nesta faultandu-l pe Pazzini. Inter reia conducerea pe tabela de marcaj, si scorul devine 3-2 in minutul 80.

Ultimul gol al partidei vine dint-un sut de la aproximativ 30 de metri, expediat de Maicon, la 7 minute de la preluarea conducerii pe tabela, Amelia fiind un simplu spectator. 

Dupa ce am vazut ca inter a pierdut cu o etapa inainte in fata Parmei, credeam ca si Milan-ul va fi in stare sa se impuna si sa invinga in acest prestigios derby, insa se pare ca, dupa acest sezon lung, in care a avut de infruntat Barcelona in grupe in Champions League, si poate alte probleme de indisponibilitate sau suspendare, Milan a aratat ca nu poate tine piept uraganului Inter, care dupa parerea mea a maturat cu Milan pe jos. Inter a fost mai proaspata, mai fresh, mai rapida, cu viziune de joc si dorinta mai mare de a castiga. A castigat cine a meritat, desi eu am fost suparat, dar asta nu conteaza. Milan, prin infrangerea de duminica seara si cumulat cu victoria lui Juventus Torino, a pierdut orice sansa de a mai castiga campionatul. Inter a facut-o pe Juventus campioana prin victoria de pe Giuseppe Meazza.