Adio El Classico, in finala UEFA Champions League!

Aseara, in mansa retur a semifinalelor UEFA Champions League, una din favoritele la calificarea in finala, Barcelona, campioana en-titre, a dat cu batul in balta, nefiind capabila sa intoarca scorul in meciul cu Chelsea Londra, in fata unei audiente de 90.000 de spectatori. Barcelona a inceput in forta, si parea ca are toate cele necesare sa faca o impresie frumoasa. 

Golul din minutul 37 al lui  Busquets, venit dint-un sir de pase perfecte a la Barcelona, si cartonasul rosu luat de Terry, pareau ingredientele perfecte spre a duce pe Barcelona in finala in care puteau sa-si apere titlul de campioni ai Europei. A venit si golul doi, la final de prima repriza, dupa o recuperare de minge la mijlocul terenului mingea ajunge la Messi care paseaza pentru Iniesta si aduce speata calificarii in tabara catalanilor. Chelsea parea ca e condamnata, avand si un om in minus  sa piarda calificarea in finala de pe Fussball Arena, din Munchen. 

Se pare ca jucatorii Barcei si-au vazut sacii in caruta, si au fost putini neatenti, pentru ca la urmatoarea faza a jocului a adus speranta in tabara albastrilor, aratand ca Barcelona, este in cele din urma nu o echipa de  "extraterestri" cum o numeste presa sportiva din Romania, ci o echipa de rand, formata din 11 jucatori de camp plus rezerve.  Desi Barcelona are in lot nume de valoare si cu mare sonoritate in lumea fotbalistica, poate avea momente de slabiciune sau oboseala cronicizata, peste care nu pot trece. 

Repriza a doua aduce pentru ratarea unui penalty de catre Messi, care nimereste bara transversala a portii  aparate Petr Cech, zguduind-o serios din toate incheieturile

si anularea unui gol, pe motiv de offside, iar finalul e cel pe care il speram eu: Chelsea sa smulga un egal, dar pentru asta era nevoie de un gol. Acesta a venit din partea lui Torres, in ultimul minut de joc, fiind singurul jucator care a inscris in Champions league, atat impotriva lui Real Madrid, pe cand juca la Liverpool, cat si impotriva Barcei, acum.

Cred, totusi, ca prestatia Barcelonei de aseara pe Nou Camp, vine pe fondul oboselii lotului, a ultimelor doua meciuri, in care echipa catalana a inregistrat infrangeri: 0-1 in deplasare pe Stamford Bridge cu Chelsea, in turul semifinalelor UEFA Champions League si 1-2 cu marea rivala Real Madrid, in ultima etapa din campionat disputata. Pe de o oarte imi doream ca Barcelona sa se califice in finala, alaturi de Real si sa avem cea mai frumoasa finala posibila, un El Classico, insa pe de alta parte ma bucur ca a pierdut calificarea, pentru ca exista sansa sa o paota castiga finala, daca se califica, si atunci supararea mea era mare. Ma bucur enorm ca Chelsea a cauzat acest soc tocmai in fata propriilor suporteri ai catalanilor. Barca a primit o lectie de fotbal, de la mama ei, de pe taramurile englezesti, in aceasta dubla mansa.

Ma intreb oare, ce s-arr fi intamplat cu Guardiola daca il avea patron pe Be(rbe)cali, il dadea afara dupa meciul de pe Stamford Bridge sau dupa meciul cu Real. Acest lucru trebuie observat sideprins in fotbalul romanesc, faptul ca un esec, unm scor negativ sa nu duca automat la schimbarea antrenorului, pentru ca antrenorul nu are nici o vina, ca jucatorii nu se pot ridica la nivelul cerintelor lui, si sa aduca victoria echipei, inscriind goluri. Doar prin stabilitate si incredere aratata unui antrenor se pot face performante. Daca se semneaza un contract cu un antrenor, apoi sa i se putere deplina si sa poata face ce crede el de cuviinta spre a duce echipa echipa pe culmea gloriei, un sezon intreg, nu doua-trei etape si demis, in urma primului rezultat  negativ. Asa se formeaza echipele puternice, prin calm si stabilitate, incredere in puterea de  aaduce rezultate a antrenorului, chiar daca, drumul mai e presarat pe alocuri cu un esec. Nu poti nuami sa castigi, in fotbal, trebuie sa mai si pierzi, sa stii sa pierzi cu demnitate.